MihaiB Aud de multe ori întrebarea „Merg în locația X. Ce aș putea vedea pe traseu?”
Pentru că am fost de curând la Vatra Dornei m-am gândit să vă prezint ce mi s-a părut interesant pe drumul de întoarcere spre București.
În cele ce urmează veți vedea că nu am ales nici drumul cel mai scurt, nici cel mai rapid… dar am avut câteva motive 🙂
Cel mai rapid ar fi fost spre Gura Humorului, Fălticeni, după care E85. Dar m-am plictisit de drumul acela, mare parte din el cred că îl fac de 20 de ori pe an, voiam să mai schimb 🙂
În plus, chiar voiam să ajung la Colibița (și în piața din Bistrița 😁).
Așa că am luat-o prin Pasul Tihuța spre Bistrița, pe E58 (drum foarte bun). Prima oprire a fost la Hotel Castel Dracula, situat la o altitudine de 1116 m, în Piatra Fântânele, jud. Bistrița-Năsăud.
Hotelul a fost inaugurat în 1983, dar denumirea a primit-o după 1989.
De ceva timp hotelul este închis, mare lucru nu este de văzut, însă merită o pauză de 5 minute.
În față este o statuie cu bustul lui Bram Stoker, autorul romanului „Dracula”, dar care nu a ajuns vreodată în zonă 🙂
A urmat Colibița, jud. Bistrița-Năsăud, unde se găsesc lacul artificial de acumulare și barajul cu același nume.
Acum e superb de vizitat, vara de petrecut câteva zile.
Am venit pe DJ173D și am continuat pe DJ173A spre Bistrița Bârgăului, ambele drumuri se prezintă excelent.
Următoarea oprire a fost în Bistrița, la Piața Decebal. Luasem anul trecut un caș foarte bun de aici, și nu puteam rata, dacă tot eram în zonă 😁
M-am plimbat câteva minute și prin centru, pe lângă Biserica Evanghelică și Ansamblul Sugălete.
Orașul Bistrița l-am vizitat cu altă ocazie și cu siguranță merită o vizită mai lungă. Mie mi-a plăcut foarte mult, dar acum eram doar în trecere.
Pe urmă m-am îndreptat spre județul Harghita. Am luat-o pe DJ154 până în Monor, care se prezintă extraordinar și oferă niște peisaje superbe. De acolo am continuat pe DJ154B (nu se prezintă în cele mai bune condiții, dar e acceptabil) până în Vălenii de Mureș, de unde am ieșit pe european spre Toplița.
Aici puteți opri puțin la Mănăstirea Toplița, situată chiar la drumul principal.
Am vizitat-o cu un an în urmă, de data aceasta m-am abătut 2-3 minute pentru a revedea Cascada cu apă termală, declarată monument al naturii.
Următoarea pe listă a fost Biserica Catolică din Ditrău. O clădire superbă.
În plus, citisem niște comentarii pe Google maps cum că românii nu ar fi prea bine primiți acolo, și am vrut să testez pe propria piele 😁
Nimic mai fals, n-am avut nicio problemă că vorbeam română și nu știam maghiară. Un domn foarte amabil care lucra acolo mi-a arătat unde pot citi un scurt istoric în română. Mi-a zis și câteva cuvinte despre biserică, despre faptul că în localitate sunt doar 60 de familii de români, dar că asta nu contează, suntem toți la fel, avem același Dumnezeu.
Pentru mine Harghita rămâne una dintre zonele preferate din România, cu unii dintre cei mai amabili oameni.
La mai puțin de 10km am oprit iar, la Castelul Lazar din Lăzarea.
Castelul este închis publicului, dar poate fi admirat la exterior.
E locul ideal pentru un scurt popas, e o parcare, nu e aglomerat, și se află la doar 2-300 m de drumul european.
Penultima oprire a fost la Bazilica Șumuleu Ciuc din Miercurea Ciuc. Aici se află o statuie făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Din acest motiv este centrul celui mai mare pelerinaj catolic din Europa Centrală și de Est, în sâmbăta Rusaliilor.
În 2019 a primit și vizita Papei Francisc.
Ultima pauză din planul prestabilit am făcut-o la Fabrica de bere Csiki Sor din Sânsimion, jud. Harghita.
E de departe berea mea preferată produsă în România, și probabil pe locul 2 în general, după Prishtina 🙂
Se pot și face tururi, însă era destul de târziu și am preferat să nu stau prea mult. Am vizitat doar magazinul de desfacere. Din păcate comercializează doar bere la sticlă, nu și la doză. Personal mi se pare că are un gust mult mai bun cea la doză. Am luat totuși câteva, nu puteam să plec cu mâna goală 🙂
Până acum n-am găsit Csiki Sor la doză decât în județul Harghita, așa că am mai oprit rapid la o alimentară din Băile Tușnad, de unde mai luasem și cu alte ocazii.
Cum la maxim două ore e indicat să faci o scurtă pauză, am mai oprit în Bușteni să beau o cafea și să profit de aerul de munte pe care urma să îl las în urmă. Aici depinde de preferințe, puteți la fel de bine opri în Sinaia sau Predeal.
Planul a fost, ca de fiecare dată când plec pe undeva cu mașina, ca opririle să fie de maxim 10-15 minute, cât să mă dezmorțesc, dar să și văd ceva. De aceea, exceptând Bistrița, nu am oprit în centrul orașelor, altfel m-aș fi întins ptrea mult 🙂
